Arhive pe categorii: Amintiri

Recviem pentru un catel

A fost odat´ un catelus , negru si carliontat care a aparut brusc in viata noastra, dupa ce s-a stins Kurla, singura catelusa ratacita prin dinastia cateilor Roy. Un catelus zapacit, tacut, nascut in seara Ajunului de Craciun.  Nu pot sa nu mi-aduc aminte cand era mic-micut si am mers sa il vedem pentru prima data. Era cel mai cuminte dintre toti catelusii. L-a luat sotul meu in brate, statea blanita pe bratul lui si nu spunea nimic. „Se simte in siguranta!” mi-a soptit el, aproape cu lacrimi in ochii. De atunci a crescut, a facut multe prostii dar ne-a si bucurat mult. Parca il vad si acum stand in fata geamului meu de la bucatarie si scancind ca sa il bagam in seama sau sus pe scari la intrarea in casa, dand din codita frenetic…

De astazi insa Roy nu mai exista printre noi. A plecat asa cum a venit. In liniste, fara sa supere pe nimeni. Ne-a inveselit pentru patru ani, pentru ca mai apoi sa plece nedrept, chinuit si cu tristete in ochisori.

La revedere, sufletel mic, o sa ne lipsesti tare mult!

Această prezentare necesită JavaScript.

Anunțuri

14 comentarii

Din categoria Amintiri, Catel, feroez, viaţă

Islanda – un mic film despre

Până compun eu povestea celor patru zile în ţara de lângă cercul polar, vă las cu un nou filmuleţ al jurnalistului Ralph Grizzly:

Mai multe puteţi citi aici sau aici

Scrie un comentariu

Din categoria Amintiri, Calatorii, Insule, Islanda, Locuri dragi

Povestiri din Scoţia – Partea a IV-a Insulele Hebride, a doua zi, continuare.

Tarbert, portul de unde urmam să luăm a doua zi feribotul către Isle of Skye.

Şi cum spuneam, de la celebra plajă am luat-o cătinel către sud. Voiam noi să schimbăm biletul de ferry pentru a doua zi seara, cu unul pentru după-amiază. Nu a fost să fie, fiind sâmbătă, feribotul era supraplin şi mai toate biletele erau deja cumpărate sau rezervate. Nu mi-a venit să cred, în Feroe nimeni nu rezervă bilet la ferry. Încapi, bine, nu, aleluia! Probabil însă că scoţienii din Hebride simt nevoia să evadeze şi ei  pe „continent” şi cum weekend-ul respectiv a fost unul dintre cele mai frumoase şi însorite… Sinceră să fiu, şi eu aş pleca în fiecare sâmbătă o tură până-n Danemarca, dacă ne-ar ţine băierile. Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Amintiri, Calatorii, Hebride, Insule, Scoţia

Povestiri din Scoţia – Partea a III-a, a doua zi în insulele Hebride

Cea de a treia zi a fost, cred eu, cea mai interesantă dintre toate zilele petrecute în Hebride. Ne-am trezit oarecum cu noaptea-n cap – aici avem noi mereu o problemă în vacanţe. Mie mi se pare o pierdere de timp să dorm până la 11 atunci când sunt undeva unde sunt atât de multe de văzut şi unde timpul e scurt, ataşatul ar dormi ca purcelul până după-amiază. Aşa că sfârşim întotdeauna cu boticuri afişate demonstrativ încă de dimineaţă.

Revenim la oile noastre scoţiene, însă 😆 Prima dată am mers să vedem ceea ce se numeste Calanais Standing Stones foarte asemănătoare, la o scară mult mai mică însă, cu mult mai celebrul Stoenhenge. Nu se cunoşte cu exactitate care a fost rolul lor, unii cred că era un soi de templu, alţii că erau utilizate pentru calcule. Sunt teorii dezvoltate pe marginea diverselor dovezi şi descoperiri  istorice si … cam atât. Pietrele au o vechime mai mare de 5000 de ani. Acolo m-am simţit atât de mică şi de neimportantă, ca un fir de praf în bătaia vântului. Respiri atâta istorie în jurul lor, au o aură atât de mistică, încât începi să vorbeşti pur şi simplu în şoaptă, de parcă nu vrei să deranjezi… Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Amintiri, Calatorii, Hebride, Highlands, Insule, Scoţia

Povestiri din Scoţia – Partea a II-a, Prima zi în insulele Hebride

Pagina de net a hotelului unde am stat în Dundonnell făcea reclamă şi la ceainăria „Maggie’s Tea Room & Craft Shop” din Camusnagaul, situat la 2 mile de hotel – oare v-am povestit cât de derutant putea să fie când citeam distanţele şi uitam constant ca trebuie să înmulţesc cu 1,6 ca să o aflu pe cea corectă? M-am gândit eu că ar fi tare drăguţ să încercăm şi noi aromele locale de ceai (al meu soţ – care cred că are ceva sânge de britanic, prea e mort după ceai) şi de cafea (eu, bineînţeles). Ceainăria / magazinuţul are un farmec aparte şi este plasat într-un loc plin de frumuseţe şi linişte. Am avut parte şi de o zi însorită (zeii au ţinut cu noi pe toată durata călătoriei), care ne-a permis să ne aşezăm în grădină. Una peste alta a fost o ieşire absolut reuşită. Dacă mai numărăm şi pitorescul micuţelor magazine din Ullapool, care m-au agasat prin varietatea de lucruri pe care le vindeau (comparativ cu Feroele unde vezi acelaşi lucru cu mici variaţiuni de formă sau preţuri, în toate cele 10 magazine din Torshavn), chioşculeţul unde ne-am îndopat cu peşte halibut pane şi cartofi prăjiţi sau a unui magazinuţ cu obiecte de artă pe care l-am înregistrat din zbor pe marginea drumului la dus către Ullapool, unde am oprit la întoarcere, unde ne-am făcut cu cele mai haioase căni posibile şi unde ne-am conversat cu o tanti drăguţă, originară din Brazilia, extrem de interesată de insulele Feroe, cred că vă puteţi face o idee asupra farmecului … comercial al zonei. Continuă lectura

5 comentarii

Din categoria Amintiri, Calatorii, Highlands, Insule, Scoţia

Amintiri din … armată

Fac parte din ultima generaţie care a trebuit să facă „armata” în facultate. Nu pentru că se justifica în vreun fel, dar doamnele şi domnişoarele ofiţerese trebuiau şi ele să facă ceva, nu?! Probabil că cineva acolo sus voia cu orice preţ să fim precum israelienii unde femeile fac doi ani de armată, obligatoriu, numai că, în cazul nostru a fost o mare abureală şi o mare pierdere de timp. Am ratat însă gradul de sublocotenent de apărare civilă cu care ar fi trebuit să ies la terminarea facultăţii. Nţ, nţ, nţ! Ce pierdere! Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Amintiri, armată, povesti, studenţie